In biserica Stavropoleos se canta altfel decat in majoritatea bisericilor din Romania. Altfel, dar nu altceva decat muzica bisericeasca traditionala. Cantarile seamana - uneori sunt aceleasi - cu cele din "cartea galbena" sau din Anastasimatarul uniformizat, folosite de obicei de cantaretii de la strana. Este firesc, intrucat toate acestea isi au radacinile in cantarile psaltilor romani din secolul trecut: Macarie Ieromonahul, Anton Pann, Dimitrie Suceveanu. Exista o serie de elemente comune chiar cu unele dintre compozitiile pe mai multe voci, scrise pentru Liturghie.
La Stavropoleos se canta muzica
bizantina. Specialistii o numesc uneori neo-bizantina sau de traditie
bizantina, pentru a evita controversele legate de raportarea la spatiul
si perioada Imperiului Bizantin. Muzica se canta pe o singura voce, fiind
insotita de un sunet prelungit numit ison. Isonul nu este propriu-zis o
a doua voce, ci un suport al melodiei, un fundal menit sa reliefeze conturul
sonor al acesteia. Uneori isonul poate fi tinut pe acelasi sunet intreaga
cantare. De cele mai multe ori, insa, el se schimba din timp in timp, in
concordanta cu evolutia melodiei.
|
La inceputul anului 1992 in strana se aflau trei
cantareti: studentii Gabriel Oprea si Marian Fartat (astazi hirotoniti)
si pictorul Paul Gherasim. Treptat, numarul cantaretilor s-a marit, strana
devenind neincapatoare. Neincapatoare a devenit si biserica, multi dintre
cei noi venind la Stavropoleos si datorita acestei cantari bisericesti.
Strana a crescut nu doar in numar, ci si in frumusetea interpretarii.
Cantari de pe CD-ul "Vecernia Invierii" (in format mp3